Când inima de dor cuprinsă-ti este
Şi gura ar sorbi măcar
O picătură din acel nectar
O picărură doar......!
Se afișează postările cu eticheta poezie te-am pictat. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poezie te-am pictat. Afișați toate postările
joi, 7 octombrie 2010
Poezie..."DIVA"...De Cazacu Paul
Ii place arta, muzica şi dansul,
E `naltă, suplă ca o balerină
Cu zâmbetul giocondic ţine pasul
A întregi făptura ei divină!
E `naltă, suplă ca o balerină
Cu zâmbetul giocondic ţine pasul
A întregi făptura ei divină!
poezie "criticilor" sau "is idiot" de Cazacu paul
Cazacu Paul
Cand imi cititi a` mele versuri
Ganditi ca-s idiot,aveti dreptate...
Nu cred deloc ca imi mai pasa
Ma recreez scriind??? Se poate!!!
Nu am creat sa ajung celebritate
Am scris in linii simple ce am gandit
Ca ati interpretat gresit,aveti dreptate,
Ca-s idiot...pe voi v-am mostenit!!!
M-ati criticat de cand va stiu
M-ati comparat cu cel mai tare
nici pe departe nu am incercat sa fiu
Decat un idiot (in gandul dumitale)
Ca folosesc DOAR zece verbe
Cinci adjective si nimic mai mult
Nu epitet,metafore ,dar nici proverbe
Raspunsu`-l stiti,..ca-s idiot si nu om cult!!!
Cand imi cititi a` mele versuri
Ganditi ca-s idiot,aveti dreptate...
Nu cred deloc ca imi mai pasa
Ma recreez scriind??? Se poate!!!
Nu am creat sa ajung celebritate
Am scris in linii simple ce am gandit
Ca ati interpretat gresit,aveti dreptate,
Ca-s idiot...pe voi v-am mostenit!!!
M-ati criticat de cand va stiu
M-ati comparat cu cel mai tare
nici pe departe nu am incercat sa fiu
Decat un idiot (in gandul dumitale)
Ca folosesc DOAR zece verbe
Cinci adjective si nimic mai mult
Nu epitet,metafore ,dar nici proverbe
Raspunsu`-l stiti,..ca-s idiot si nu om cult!!!
Poezie..."Destin"..de Cazacu Paul
Destin
Deşi, spun unii,el a fost tiranul
Ce ne-a robit o viată cu dictatura sa
Azi, când totul s-a sfarşit oare sistemul
E diferit de celalalt...sau tot aşa-i?
Ieri, nici nu aveai voie gura s-o deschizi
Cenzurat erai întrea intreaga lume-o ştie ,
Azi poţi vorbi, poţi face orice să te extinzi
Dar vai, e ca glasul ce se stinge în pustie !
Totul relativ e mi se pare,
Cu mic cu mare încercam să ne minţim
Căci asta este lumea noastră cea reală-n care
Vrem sa trăim, să fim, să dăinuim !
Căci din pamânt noi sunte si în pamânt vom fi
Mereu de-acum-nainte si-aşa până-n târziu,
Atât ne-a mai rămas în lumea asta rece
Doar să murim încet făr` de lumini la crestet !
Toti avem o soartă şi un destin de urmat,
Cei mici si neânsemnaţi vom face cea mai rămas
Să-nchidem ochii brusc, mulţumiţi să fim de noi
Că am scăpat de chin şi am scăpat de voi,
De cei ce fac destinul acesta blestemat
Ce e atât de negru si greu de urmat!
Dar vina toata o poarta ei corbi cu negre pene
Ce ne manâncă trupul si sufletul ni-l piere!
Dar cine-s oare corbii cei negri si uraţi ,
Nu-s oare Comuniştii si noii lor recruţi?!?
Ce se numesc acu` Politiceni si Senatiori
Dar e sunt UCIGAŞII care-au lovit în noi!
În mintea lor stă gândul cel putred si-npuţit
Să suportam noi birul pe care l-au impus
S-avem pe noi povara ce ne-a robit de ani
Si care, din pacate va ţine zeci de ani
Dar nu putem noi oare de Boala sa scăpăm?!?
Nu cred, deşi aşi vrea să sper
Dar asta este Soarta ce-o avem de urmat
Drumul îngust cu piedici...destin , de altii dat...!!!!!!!
Deşi, spun unii,el a fost tiranul
Ce ne-a robit o viată cu dictatura sa
Azi, când totul s-a sfarşit oare sistemul
E diferit de celalalt...sau tot aşa-i?
Ieri, nici nu aveai voie gura s-o deschizi
Cenzurat erai întrea intreaga lume-o ştie ,
Azi poţi vorbi, poţi face orice să te extinzi
Dar vai, e ca glasul ce se stinge în pustie !
Totul relativ e mi se pare,
Cu mic cu mare încercam să ne minţim
Căci asta este lumea noastră cea reală-n care
Vrem sa trăim, să fim, să dăinuim !
Căci din pamânt noi sunte si în pamânt vom fi
Mereu de-acum-nainte si-aşa până-n târziu,
Atât ne-a mai rămas în lumea asta rece
Doar să murim încet făr` de lumini la crestet !
Toti avem o soartă şi un destin de urmat,
Cei mici si neânsemnaţi vom face cea mai rămas
Să-nchidem ochii brusc, mulţumiţi să fim de noi
Că am scăpat de chin şi am scăpat de voi,
De cei ce fac destinul acesta blestemat
Ce e atât de negru si greu de urmat!
Dar vina toata o poarta ei corbi cu negre pene
Ce ne manâncă trupul si sufletul ni-l piere!
Dar cine-s oare corbii cei negri si uraţi ,
Nu-s oare Comuniştii si noii lor recruţi?!?
Ce se numesc acu` Politiceni si Senatiori
Dar e sunt UCIGAŞII care-au lovit în noi!
În mintea lor stă gândul cel putred si-npuţit
Să suportam noi birul pe care l-au impus
S-avem pe noi povara ce ne-a robit de ani
Si care, din pacate va ţine zeci de ani
Dar nu putem noi oare de Boala sa scăpăm?!?
Nu cred, deşi aşi vrea să sper
Dar asta este Soarta ce-o avem de urmat
Drumul îngust cu piedici...destin , de altii dat...!!!!!!!
poezie..."Douazeci de ani"..Cazacu paul
Are 20 de ani,iar dragostea lui
e ca o minge de foc care se rostogoleste,
se rostogoleste si arde totul in jurul sau.
Ai 20 de ani,iar dragostea ta
este pasionala.tandra,plina de idei ,dar..
e potolita,sta in inima ta si nimeni nu o vede
Doar daca tu o vrei!!!
Simti un gand placut
ca o marturie al unei iubiri ascunse
il recunosti..gandul..dar nu stii de unde vine
caci...Cupidon l-a lovit cu sageata-i hazlie
nestiind ca..a incurcat putin lucrurile
si trebuia sa o lansese.cu mult in urma
poate cu...20 de ani.....
Am 20 de ani.sau....poate de doua ori pe atat
iar dragostea me
este ca o..minge de foc
care se rostoleste si arde
si nimeni nu o vede
chiar ..daca as vrea!
e ca o minge de foc care se rostogoleste,
se rostogoleste si arde totul in jurul sau.
Ai 20 de ani,iar dragostea ta
este pasionala.tandra,plina de idei ,dar..
e potolita,sta in inima ta si nimeni nu o vede
Doar daca tu o vrei!!!
Simti un gand placut
ca o marturie al unei iubiri ascunse
il recunosti..gandul..dar nu stii de unde vine
caci...Cupidon l-a lovit cu sageata-i hazlie
nestiind ca..a incurcat putin lucrurile
si trebuia sa o lansese.cu mult in urma
poate cu...20 de ani.....
Am 20 de ani.sau....poate de doua ori pe atat
iar dragostea me
este ca o..minge de foc
care se rostoleste si arde
si nimeni nu o vede
chiar ..daca as vrea!
Poezie.."te recunosti ?"de Cazacu Paul
Zâmbetul de catifea,
zulufii căzând rebel peste fruntea-i nobilă
care împreună cu ochiul stâng denotă...
inteligenţa ta primordială!
Chipul tău plăpând este ca un curcubeu
care-şi aruncă blând razele-i inofensive doar...
aspura orbilor
şi a bebeluşilor
care nu pot încă să te perceapă!
Mă simt protejat?
Nu!
dar păsesc peste cele 3-4 victime
care în genunchi îţi cerşesc
un zâmbet
sau măcar
un gest de compatimire!
Îmi pun ochelarii de soare
şi trec pe lângă tine...
neatins...!
zulufii căzând rebel peste fruntea-i nobilă
care împreună cu ochiul stâng denotă...
inteligenţa ta primordială!
Chipul tău plăpând este ca un curcubeu
care-şi aruncă blând razele-i inofensive doar...
aspura orbilor
şi a bebeluşilor
care nu pot încă să te perceapă!
Mă simt protejat?
Nu!
dar păsesc peste cele 3-4 victime
care în genunchi îţi cerşesc
un zâmbet
sau măcar
un gest de compatimire!
Îmi pun ochelarii de soare
şi trec pe lângă tine...
neatins...!
marți, 5 octombrie 2010
Poezie "Regasire" ..de cazacu paul
Te VAD,
alergi spre mine
imbracata in alb
dar nu in albul crinilor,
sau...
albul castitatii,
ci doar un alb vaporos
care iti sade atat de bine.
Ma UIT spre tine
si te VAD strabatand
cei zece pasi care ne despart
pe tine de lume
pe mine de singuratatea
in care ma izolasem
de cand ma stiu!
Simt fiecare centimetru ,
fiecare floare ,
fiecare fir de iarba ,
fiecare piatra din jurul meu,
de parca sunt particele
din propria-mi fiinta,
care se concentreza
toate ,
in mine,
intr-un simplu om!
Ajungi la mine,
ma atingi,
iar atunci izbucnesc in lacrimi de iubire
care curg arzandu-mi fata
si fiinta !
Te cuprind.
strangandu-te la piept
nevoind sa te las sa mai pleci,
sa te desprinzi ,
sa ma parasesti ,
niciodata!
Atunci tu ,mangaindu-ma pe cap cu compatimire ,
imi spui:
--simte-ma
caci stiu ca nu poti
sa ma VEZI!!!!!
alergi spre mine
imbracata in alb
dar nu in albul crinilor,
sau...
albul castitatii,
ci doar un alb vaporos
care iti sade atat de bine.
Ma UIT spre tine
si te VAD strabatand
cei zece pasi care ne despart
pe tine de lume
pe mine de singuratatea
in care ma izolasem
de cand ma stiu!
Simt fiecare centimetru ,
fiecare floare ,
fiecare fir de iarba ,
fiecare piatra din jurul meu,
de parca sunt particele
din propria-mi fiinta,
care se concentreza
toate ,
in mine,
intr-un simplu om!
Ajungi la mine,
ma atingi,
iar atunci izbucnesc in lacrimi de iubire
care curg arzandu-mi fata
si fiinta !
Te cuprind.
strangandu-te la piept
nevoind sa te las sa mai pleci,
sa te desprinzi ,
sa ma parasesti ,
niciodata!
Atunci tu ,mangaindu-ma pe cap cu compatimire ,
imi spui:
--simte-ma
caci stiu ca nu poti
sa ma VEZI!!!!!
luni, 4 octombrie 2010
epigrame de cazacu paul
....unui şef oarecare..
Eşti rupt de muncă fraţioare,
Direct în pat te-ai aruncat!
Cât a fost ziua de mare
Ai tot tipat, tipat, deci...ai lucrat!
.....unui adolescent....
La sală văd că te-ai făcut
În patru zile atât de tare
Cu nasul simt cât ai crescut
Amice...în putoare !
.....nasterea epigramei....
Cinci cuvint. patru rime
Imediat îmi vin!
Epigrama-i gata
Plină...de venin !
.....unei dive
Îi place arta, muzica şi dansul,
E `nalta, suplă ca o balerină
Îi spune badea Ion Buclucaşul
Ileană-mi, esti di...vina!
. ....Pisoiasul.....
Felix, ieri un pisoiaş
Cuminţel, fain şi poznaş
Azi e-un leu şmecherit
Doar de..Balta stăpânit!
......Boc-boc se aude!....
Cândva suna la usa mea
Poştasul de doua ori!
Azi n-am curent şi criza-i grea
Cand Boc-Boc aud, îmi dă fiori!
...unui premier....
Mare-n stat, mare în sfat
Premierul Boc!
Toata ţara-amanetat
F.M.I.-ului la joc!
,,...bo-Boc.....
Mic la stat ca un..bondoc
Pus al ţarii împărat
Nici când era boBoc
Atâtea n-andurat!
Mic, dragut ca un boBoc
Şi plin de umor
Base i le pune-n joc
tapului ispasitor!
Intruchipare cinstei!
Râde B.ă.s.e. şi se jură
Că e cinstit foc!
Toată vina ţarii-o poartă
Premierul B.o.c.!!!
unui perceptor
A fost odată un perceptor
Ce pus de împarat,
Ne-a sărăcit şi asta doare
Iar ţara...l-a linşat!
unui capitan de vas
El grande capitan, puţin chel, puţin uman,
Schimbă corabia cu..ţara!
Şi ne-a lăsat în urmă şi un slogan,
Cică...iarna nu-i ca vara!
Eşti rupt de muncă fraţioare,
Direct în pat te-ai aruncat!
Cât a fost ziua de mare
Ai tot tipat, tipat, deci...ai lucrat!
.....unui adolescent....
La sală văd că te-ai făcut
În patru zile atât de tare
Cu nasul simt cât ai crescut
Amice...în putoare !
.....nasterea epigramei....
Cinci cuvint. patru rime
Imediat îmi vin!
Epigrama-i gata
Plină...de venin !
.....unei dive
Îi place arta, muzica şi dansul,
E `nalta, suplă ca o balerină
Îi spune badea Ion Buclucaşul
Ileană-mi, esti di...vina!
. ....Pisoiasul.....
Felix, ieri un pisoiaş
Cuminţel, fain şi poznaş
Azi e-un leu şmecherit
Doar de..Balta stăpânit!
......Boc-boc se aude!....
Cândva suna la usa mea
Poştasul de doua ori!
Azi n-am curent şi criza-i grea
Cand Boc-Boc aud, îmi dă fiori!
...unui premier....
Mare-n stat, mare în sfat
Premierul Boc!
Toata ţara-amanetat
F.M.I.-ului la joc!
,,...bo-Boc.....
Mic la stat ca un..bondoc
Pus al ţarii împărat
Nici când era boBoc
Atâtea n-andurat!
Mic, dragut ca un boBoc
Şi plin de umor
Base i le pune-n joc
tapului ispasitor!
Intruchipare cinstei!
Râde B.ă.s.e. şi se jură
Că e cinstit foc!
Toată vina ţarii-o poartă
Premierul B.o.c.!!!
unui perceptor
A fost odată un perceptor
Ce pus de împarat,
Ne-a sărăcit şi asta doare
Iar ţara...l-a linşat!
unui capitan de vas
El grande capitan, puţin chel, puţin uman,
Schimbă corabia cu..ţara!
Şi ne-a lăsat în urmă şi un slogan,
Cică...iarna nu-i ca vara!
duminică, 3 octombrie 2010
epigrame
Toată grija mi-am luat
Şi de lume am scăpat;
Eu de dânsa, ea de mine
Şi să ne fie de bine.
Prale (1769 - 1847)
Fizionomie
Căutătura-ţi va război,
Zâmbirea-ţi cere pace;
Şi să mă lupt cu tine voi,
Dar să mă bat îmi place!
Iancu Văcărescu (1792 - 1863)
* * *
Ia-ţi lădiţa şi domniţa
Şi te cară azi din ţară
Căci românii nu mai vor
Pe Bibescu domnitor.
Ion Cătina - 1848
Subspecii ale epigramei
Studiile critice de până acum au înregistrat trei specii ale epigramei:
1. epigrama propriu-zisă
-epigrama aforistică
-epigrama poetică
-epigrama parodică etc.
2. epitaful epigramatic (inscripţie pe mormânt)
3. madrigalul epigramatic
Epigrama aforistică
Bolovanul
Zace pe coclauri strâmte,
Veşnic beat de inerţie:
Nici nu ştie că nu simte,
Nici nu simte că nu ştie...
Sorin Pavel
Epigrama poetică
Unei blonde
Cade soarele-n chindie
Şi-i senin atâta cerul...
Soarele mai întârzie
Ca să-ţi mai privească părul.
George Zarafu
Epigrama parodie
Doamnei Doina Peteanu
Doină, Doină, ghersu-ţi dulce
Îl aud şi nu m-aş duce.
Doină, versul tău de foc
Îl citesc şi-o iau din loc.
Gh. Belei
Epitaful epigramatic
Epitaf unui aviator
Smuls de moartea ne-ndurată,
Dintre muritori s-a dus.
Trecător, te roagă pentru
Liniştea celor de sus!
Eugen Herovanu
(Obs.: epigramă cu prozodie imperfectă)
Unei literate (distih)
Aici zace-o literată
Ce-a fost mare doar ca fată.
Sofronie Ivanovici
Lui Eminescu
A dus o viaţă de-azi pe mâine,
Murind într-un spital sărac.
Pe urma lui, flămând de pâine,
Au editorii... cozonac.
Constantin Nicola
Madrigalul epigramatic
Poetului Bacovia
Poete scump, pe frunte
Porţi frunzele de laur,
Căci singur, până astăzi,
Din PLUMB făcut-ai aur.
Alexandru Macedonski
Lui Newton
Descoperirea este genială
Şi timpul a adus temei ideii,
În schimb atracţia universală,
Orice s-ar spune, este a femeii.
Liviu Călcâi
Femeia
O iartă Domnul de greşeşte
C-aşa dintru-nceput i-e datul:
Femeia, sincer când iubeşte,
Sfinţeşte până şi păcatul.
Vasile Tacu
DEFINIŢIA EPIGRAMEI (mecanismul epigramatic)
Epigramă nu înseamnă doar catren, prozodie perfectă şi poantă lipită „la coadă“. Dacă poanta nu e motivată, pregătită ingenios de primele două-trei versuri, lipseşte acea aşteptare care intensifică surpriza din final.
Definiţia epigramei
Trei versuri lin coboară panta,
Arzând mocnit ca un fitil,
Spre-ncărcătura de trotil
Din care bubui-va poanta.
Al. Clenciu
Definiţie
După sens şi parametri,
Epigrama e un meci
Cu un „unsprezece metri“
În minutul 90!
Nelu Ionescu -Quintus
Epigramă
Patru versuri pe o temă -
Că mai multe nu încap -
Aranjate într-o schemă
Cap la cap, dar şi cu cap.
Florea Ştefănescu
Definiţia epigramatică
Femeia
Femeia e un alfabet
Pe care îl înveţi încet
Şi-l uiţi - deşi nu-ţi prea convine -
Exact când îl cunoşti mai bine.
Mircea Trifu
Soarele şi Pământul
Ce sunt, în fond? Doar două sfere
Ce pun la cale, faţă-n faţă,
Ca doi prieteni la o bere
Imensa glumă zisă viaţă.
C-tin Sachelaride
Puncte de plecare în realizarea poantelor
Spre deosebire de alte creaţii literare, epigrama se „construieşte“, în general, „de jos în sus“, adică începând cu sfârşitul (poanta).
A. Poante lingvistice
Întoarcerea eschimosului
În caiac, vâslind, se-ndreaptă
Către ţărm, unde-l aşteaptă,
Rumenă de ger la faţă,
Eschimoaşă-sa pe gheaţă.
Al. Clenciu
Prezentare
Aici mi-s eu, gagiu şucar,
Coţcar ceva ce n-am cuvinte,
Ăl mai a-ntâia miştocar.
Să moară ăla care minte!
Giuseppe Navarra
Motiv
Că-s serios am vrut să vadă
Şi de-aia n-am făcut scandal,
Dar, când mi-a spus că-s animal,
Simţii că m-a călcat pe coadă.
Ion Bratu
Unui student
Un examen, bunăoară,
Pentru el e tragedie:
Învăţând pe dinafară,
Înăuntru nu mai ştie!
Nic. Petrescu
Unei educatoare de creşă
Dânsa a-nvăţat cu trudă
Arta celor ce educă:
Dacă pruncii i se udă
Ea îi bate de-i usucă!
Al. Clenciu
Unui ratat
Când privesc înalta-ţi frunte
Zic şi eu, pus pe butadă,
Că puteai să fii un munte
Dacă n-ai fi fost grămadă!
Giuseppe Navarra
Unei anumite femei
Poale lungi şi minte scurtă -
I s-a zis când n-avea carte,
Astăzi poalele-s sub burtă
Şi nici mintea nu-i departe.
Nicolae Dărăbănţ
Unei premiante la un
concurs de muzică uşoară
Concurenta-i bunicică,
Pricepută la cântări,
Însă e la mijloc, cică,
Un concurs de-mprejurări.
Giuseppe Navarra
Impostura
Impostura e o boală
O obsesie ce-apasă
Pe acel ce n-are şcoală,
Însă vrea să aibă... clasă!
Corneliu Berbente
B.Expresiile spirituale, proverbele, aforismele (ex. a face din ţânţar armăsar; dacă tăceai, filozof rămâneai, etc.)
Uneia
Conform zicalei, are darul
De-a metamorfoza ţânţarul.
De-ar fi mai multe-aşa ca ea
Ce herghelii am mai avea!
Gh. Suciu
Dezminţire
Proverbul ăla, limitrof
Cu paradoxul, îmi displace...
Nu pot să văd un filozof
În orice vită care tace.
Sorin Pavel
C. Bancurile, anecdotele
Preferinţă medicală
Neştiind că-i place banul,
Întrebă cu glas peltic:
-Cum să vă aduc curcanul?
-Pune-l, dom'le, într-un plic!
Ştefan Marinescu
Culmea politeţei
Culmea politeţii-mi pare
Că e, fără să faci gură,
Să ceri unei curţi iertare
Când o calci pe bătătură.
Mircea Enescu
D. Antinomia, profesia personajului vizat
Pianista
Cântă la pian PRELUDIU'
De Chopin în LA major
Şi mi-am zis: păcat de studiu,
Când talentul e minor!
Sorin Beiu
Epitaf unui Moş Teacă
Viaţa ta a fost un haos
De comande idioate
Ce-ţi rămâne-acum din toate
Vai, doar un pe loc repaos!
E. Numele de localităţi
De pe litoral
Trei condeie la răscruce,
Cum se cam temeau de timp,
Dat-au fuga să apuce
Zece zile în Olimp.
George Zarafu
F. Titlurile volumelor, ale pieselor de teatru, ale revistelor, numele personajelor literare
Autorului cărţii „Pe malul mării“
Ajuns la marginea răbdării
Aş vrea să-ţi spun părerea mea:
Decât să scrii „Pe malul mării“,
Mai bine te-aruncai în ea.
Val. Urzică
Lui Al. Cazaban, autorul volumului
Între femeie şi pisică“
Citind recenta-ţi cărticică
Am priceput foarte uşor
Că-ntre femeie şi pisică
E câinele de autor!
Haralamb G. Lecca
G. Reducerea măreţiei sau a adevărurilor ştiinţifice la nivelul cotidianului
Vasele comunicante
Principiu fizic exprimat
Cu foarte-ndreptăţit motiv,
Prin damigeana cu muscat
Şi gâtul unui om beţiv.
Corin Bianu
H. Personajele biblice, mari personalităţi ale istoriei
Curs valutar
Ca preţ al crudei lui nesăbuinţi
Primit-a Iuda treizeci de-arginţi,
Dar Biblia nu spune-n termeni clari
Cât reprezintă asta în dolari!
George Petrone
Pe mormântul reginei Cleopatra
Paralel cu piatra,
Rece, dar regală,
Doarme Cleopatra:
Tot orizontală.
Florin Iordăchescu
FIGURI DE STIL ÎN EPIGRAMĂ
A. Figurile de stil ale repetiţiei
Statistică
Din câţi în al vieţii bazar
Fac umbră acestui pământ,
Puţini sunt mai mult decât par,
Destui par mai mult decât sînt.
Sorin Pavel
B. Figurile de stil ale insistenţei
Unui curtezan
A-nceput cu Clara,
Au urmat Aida,
Nuţi, Miţi, Mara,
Şi-a sfârşit cu... SIDA.
C. Figurile de stil ale ambiguităţii
Unui poet
Poet prea mare şi vestit
Ce spre Olimp tot suie,
Era pe când nu l-am citit
Azi l-am citit şi nu e.
Nicolae Petrescu
Recenzie
Văzui în geam la librării
Expus un nou poet român.
Legat volumu-i în viţel...
Dar... autoru-i mai bătrân!
Gheorghe din Moldova
* * *Vocea-i caldă de solist
Mă îndeamnă să declar:
Spiess nu e filatelist,
Totuşi are-un timbru rar.
?C1. Echivocul lexical, omonimia, polisemia
Ordine firească
După trei butelci de Grasă
Clanţele pe rând le-atacă:
Prima ca să intre-n casă,
Iar a doua ca să tacă.
Gh. Suciu
Ale tinereţii valuri
Stau pe plajă-ntinşi la soare
Un flăcău şi-o fată mare:
Cum lăsatu-s-a-nserarea,
Mare mai era doar marea...!
Mircea Ionescu-Quintus
Moda
Cosmopolit cum altul nu-i,
Dar le-a intrat în obicei:
El are favoriţii lui
Soţia, favoriţii ei.
Nic. Petrescu
C2. Sinonimia
Unui elev
Maică-sa-n a ei trufie,
Repetent să nu rămâie,
Smirnă îi spunea să fie,
Însă el era tămâie.
Nic. Petrescu
C3. Antinomia
Scriitorilor Mircea Micu şi Aurel Rău
De oricare
Pot să spun:
Micu-i mare,
Rău e bun!
Vasile Huţu
Unuia din diasporă
De când primii mesajul tău,
Într-una mă gândesc la tine:
La voi e bine, chiar de-i rău,
La noi e rău şi când e bine.
Constantin Tone
Unui scriitor
Epigrama-ţi fără rimă
E de duh aşa lipsită
Că, deşi e anonimă,
Mie-mi pare iscălită!
Cincinat Pavelescu
C4. Jocurile de cuvinte: paronomază (jocul paronimelor, ex. gen, geniu), calambur
Mesajul lui Tökes
Iubirea din mesaj transpare
Şi-i rezumată într-un gând:
Români, să mai aveţi răbdare,
K-O S-O V-O coacem în curând!
Gh. Constantinescu
Catren
Ca frumoasele regine,
Epigramele-s puţine.
Celelalte trec viclene
Fastuoase, doar CA/TRENE!
Otilia Morţun
D. Figurile de stil ale plasticităţii
D1. Epitetul
Duduia jună şi frumoasă
S-a măritat c-un singur gând:
Să fie soaţă credincioasă
Măcar aşa, din când în când.
?La Avicola
Întrebând-o de-are piept
Vânzătoarea, mare vulpe,
Zise dup-un vechi precept:
Nu se vinde fără pulpe.
Constantin Tone
Sutienul
Neconformist
Atent la gusturi,
E un artist
Ce-nalţă busturi.
Ştefan Şerban
D2. Comparaţia
La tribunal
Bătrânelul pişicher,
Veştejit ca nişte moaşte,
E-acuzat de adulter
Şi el - hoţul - recunoaşte!
Dimitrie Jega
El, nevasta şi soacra
Duce-o viaţă fără frică -
Nu-i o vorbă în doi peri
Ca o ţară foarte mică
Între două mari puteri!
Ion Bindea
Asemănare
Nevasta lui a-mbătrânit
Întocmai ca televizorul:
Imaginea s-a urâţit,
Dar i-a rămas intact sonorul.
Sorin Beiu
Rază e de adevăr
Ce ia bezna în răspăr
Şi atât o urechează
Până când se luminează
Leonida Secreţeanu
Autumnală
Cavaler fără pereche,
Vântu, -ndrăgostit lulea,
Cântă frunzei la ureche
Şi ea, biata, va cădea!
Mircea Ionescu Quintus
Zidurile
Frumoasă precum fructul unei rodii
În ochi cu albăstrimile cicoarei,
Cică-i născută-n zodia fecioarei...
Dar, când o vezi, mai poţi să crezi în zodii?
Gh. Chirilă
Şi de lume am scăpat;
Eu de dânsa, ea de mine
Şi să ne fie de bine.
Prale (1769 - 1847)
Fizionomie
Căutătura-ţi va război,
Zâmbirea-ţi cere pace;
Şi să mă lupt cu tine voi,
Dar să mă bat îmi place!
Iancu Văcărescu (1792 - 1863)
* * *
Ia-ţi lădiţa şi domniţa
Şi te cară azi din ţară
Căci românii nu mai vor
Pe Bibescu domnitor.
Ion Cătina - 1848
Subspecii ale epigramei
Studiile critice de până acum au înregistrat trei specii ale epigramei:
1. epigrama propriu-zisă
-epigrama aforistică
-epigrama poetică
-epigrama parodică etc.
2. epitaful epigramatic (inscripţie pe mormânt)
3. madrigalul epigramatic
Epigrama aforistică
Bolovanul
Zace pe coclauri strâmte,
Veşnic beat de inerţie:
Nici nu ştie că nu simte,
Nici nu simte că nu ştie...
Sorin Pavel
Epigrama poetică
Unei blonde
Cade soarele-n chindie
Şi-i senin atâta cerul...
Soarele mai întârzie
Ca să-ţi mai privească părul.
George Zarafu
Epigrama parodie
Doamnei Doina Peteanu
Doină, Doină, ghersu-ţi dulce
Îl aud şi nu m-aş duce.
Doină, versul tău de foc
Îl citesc şi-o iau din loc.
Gh. Belei
Epitaful epigramatic
Epitaf unui aviator
Smuls de moartea ne-ndurată,
Dintre muritori s-a dus.
Trecător, te roagă pentru
Liniştea celor de sus!
Eugen Herovanu
(Obs.: epigramă cu prozodie imperfectă)
Unei literate (distih)
Aici zace-o literată
Ce-a fost mare doar ca fată.
Sofronie Ivanovici
Lui Eminescu
A dus o viaţă de-azi pe mâine,
Murind într-un spital sărac.
Pe urma lui, flămând de pâine,
Au editorii... cozonac.
Constantin Nicola
Madrigalul epigramatic
Poetului Bacovia
Poete scump, pe frunte
Porţi frunzele de laur,
Căci singur, până astăzi,
Din PLUMB făcut-ai aur.
Alexandru Macedonski
Lui Newton
Descoperirea este genială
Şi timpul a adus temei ideii,
În schimb atracţia universală,
Orice s-ar spune, este a femeii.
Liviu Călcâi
Femeia
O iartă Domnul de greşeşte
C-aşa dintru-nceput i-e datul:
Femeia, sincer când iubeşte,
Sfinţeşte până şi păcatul.
Vasile Tacu
DEFINIŢIA EPIGRAMEI (mecanismul epigramatic)
Epigramă nu înseamnă doar catren, prozodie perfectă şi poantă lipită „la coadă“. Dacă poanta nu e motivată, pregătită ingenios de primele două-trei versuri, lipseşte acea aşteptare care intensifică surpriza din final.
Definiţia epigramei
Trei versuri lin coboară panta,
Arzând mocnit ca un fitil,
Spre-ncărcătura de trotil
Din care bubui-va poanta.
Al. Clenciu
Definiţie
După sens şi parametri,
Epigrama e un meci
Cu un „unsprezece metri“
În minutul 90!
Nelu Ionescu -Quintus
Epigramă
Patru versuri pe o temă -
Că mai multe nu încap -
Aranjate într-o schemă
Cap la cap, dar şi cu cap.
Florea Ştefănescu
Definiţia epigramatică
Femeia
Femeia e un alfabet
Pe care îl înveţi încet
Şi-l uiţi - deşi nu-ţi prea convine -
Exact când îl cunoşti mai bine.
Mircea Trifu
Soarele şi Pământul
Ce sunt, în fond? Doar două sfere
Ce pun la cale, faţă-n faţă,
Ca doi prieteni la o bere
Imensa glumă zisă viaţă.
C-tin Sachelaride
Puncte de plecare în realizarea poantelor
Spre deosebire de alte creaţii literare, epigrama se „construieşte“, în general, „de jos în sus“, adică începând cu sfârşitul (poanta).
A. Poante lingvistice
Întoarcerea eschimosului
În caiac, vâslind, se-ndreaptă
Către ţărm, unde-l aşteaptă,
Rumenă de ger la faţă,
Eschimoaşă-sa pe gheaţă.
Al. Clenciu
Prezentare
Aici mi-s eu, gagiu şucar,
Coţcar ceva ce n-am cuvinte,
Ăl mai a-ntâia miştocar.
Să moară ăla care minte!
Giuseppe Navarra
Motiv
Că-s serios am vrut să vadă
Şi de-aia n-am făcut scandal,
Dar, când mi-a spus că-s animal,
Simţii că m-a călcat pe coadă.
Ion Bratu
Unui student
Un examen, bunăoară,
Pentru el e tragedie:
Învăţând pe dinafară,
Înăuntru nu mai ştie!
Nic. Petrescu
Unei educatoare de creşă
Dânsa a-nvăţat cu trudă
Arta celor ce educă:
Dacă pruncii i se udă
Ea îi bate de-i usucă!
Al. Clenciu
Unui ratat
Când privesc înalta-ţi frunte
Zic şi eu, pus pe butadă,
Că puteai să fii un munte
Dacă n-ai fi fost grămadă!
Giuseppe Navarra
Unei anumite femei
Poale lungi şi minte scurtă -
I s-a zis când n-avea carte,
Astăzi poalele-s sub burtă
Şi nici mintea nu-i departe.
Nicolae Dărăbănţ
Unei premiante la un
concurs de muzică uşoară
Concurenta-i bunicică,
Pricepută la cântări,
Însă e la mijloc, cică,
Un concurs de-mprejurări.
Giuseppe Navarra
Impostura
Impostura e o boală
O obsesie ce-apasă
Pe acel ce n-are şcoală,
Însă vrea să aibă... clasă!
Corneliu Berbente
B.Expresiile spirituale, proverbele, aforismele (ex. a face din ţânţar armăsar; dacă tăceai, filozof rămâneai, etc.)
Uneia
Conform zicalei, are darul
De-a metamorfoza ţânţarul.
De-ar fi mai multe-aşa ca ea
Ce herghelii am mai avea!
Gh. Suciu
Dezminţire
Proverbul ăla, limitrof
Cu paradoxul, îmi displace...
Nu pot să văd un filozof
În orice vită care tace.
Sorin Pavel
C. Bancurile, anecdotele
Preferinţă medicală
Neştiind că-i place banul,
Întrebă cu glas peltic:
-Cum să vă aduc curcanul?
-Pune-l, dom'le, într-un plic!
Ştefan Marinescu
Culmea politeţei
Culmea politeţii-mi pare
Că e, fără să faci gură,
Să ceri unei curţi iertare
Când o calci pe bătătură.
Mircea Enescu
D. Antinomia, profesia personajului vizat
Pianista
Cântă la pian PRELUDIU'
De Chopin în LA major
Şi mi-am zis: păcat de studiu,
Când talentul e minor!
Sorin Beiu
Epitaf unui Moş Teacă
Viaţa ta a fost un haos
De comande idioate
Ce-ţi rămâne-acum din toate
Vai, doar un pe loc repaos!
E. Numele de localităţi
De pe litoral
Trei condeie la răscruce,
Cum se cam temeau de timp,
Dat-au fuga să apuce
Zece zile în Olimp.
George Zarafu
F. Titlurile volumelor, ale pieselor de teatru, ale revistelor, numele personajelor literare
Autorului cărţii „Pe malul mării“
Ajuns la marginea răbdării
Aş vrea să-ţi spun părerea mea:
Decât să scrii „Pe malul mării“,
Mai bine te-aruncai în ea.
Val. Urzică
Lui Al. Cazaban, autorul volumului
Între femeie şi pisică“
Citind recenta-ţi cărticică
Am priceput foarte uşor
Că-ntre femeie şi pisică
E câinele de autor!
Haralamb G. Lecca
G. Reducerea măreţiei sau a adevărurilor ştiinţifice la nivelul cotidianului
Vasele comunicante
Principiu fizic exprimat
Cu foarte-ndreptăţit motiv,
Prin damigeana cu muscat
Şi gâtul unui om beţiv.
Corin Bianu
H. Personajele biblice, mari personalităţi ale istoriei
Curs valutar
Ca preţ al crudei lui nesăbuinţi
Primit-a Iuda treizeci de-arginţi,
Dar Biblia nu spune-n termeni clari
Cât reprezintă asta în dolari!
George Petrone
Pe mormântul reginei Cleopatra
Paralel cu piatra,
Rece, dar regală,
Doarme Cleopatra:
Tot orizontală.
Florin Iordăchescu
FIGURI DE STIL ÎN EPIGRAMĂ
A. Figurile de stil ale repetiţiei
Statistică
Din câţi în al vieţii bazar
Fac umbră acestui pământ,
Puţini sunt mai mult decât par,
Destui par mai mult decât sînt.
Sorin Pavel
B. Figurile de stil ale insistenţei
Unui curtezan
A-nceput cu Clara,
Au urmat Aida,
Nuţi, Miţi, Mara,
Şi-a sfârşit cu... SIDA.
C. Figurile de stil ale ambiguităţii
Unui poet
Poet prea mare şi vestit
Ce spre Olimp tot suie,
Era pe când nu l-am citit
Azi l-am citit şi nu e.
Nicolae Petrescu
Recenzie
Văzui în geam la librării
Expus un nou poet român.
Legat volumu-i în viţel...
Dar... autoru-i mai bătrân!
Gheorghe din Moldova
* * *Vocea-i caldă de solist
Mă îndeamnă să declar:
Spiess nu e filatelist,
Totuşi are-un timbru rar.
?C1. Echivocul lexical, omonimia, polisemia
Ordine firească
După trei butelci de Grasă
Clanţele pe rând le-atacă:
Prima ca să intre-n casă,
Iar a doua ca să tacă.
Gh. Suciu
Ale tinereţii valuri
Stau pe plajă-ntinşi la soare
Un flăcău şi-o fată mare:
Cum lăsatu-s-a-nserarea,
Mare mai era doar marea...!
Mircea Ionescu-Quintus
Moda
Cosmopolit cum altul nu-i,
Dar le-a intrat în obicei:
El are favoriţii lui
Soţia, favoriţii ei.
Nic. Petrescu
C2. Sinonimia
Unui elev
Maică-sa-n a ei trufie,
Repetent să nu rămâie,
Smirnă îi spunea să fie,
Însă el era tămâie.
Nic. Petrescu
C3. Antinomia
Scriitorilor Mircea Micu şi Aurel Rău
De oricare
Pot să spun:
Micu-i mare,
Rău e bun!
Vasile Huţu
Unuia din diasporă
De când primii mesajul tău,
Într-una mă gândesc la tine:
La voi e bine, chiar de-i rău,
La noi e rău şi când e bine.
Constantin Tone
Unui scriitor
Epigrama-ţi fără rimă
E de duh aşa lipsită
Că, deşi e anonimă,
Mie-mi pare iscălită!
Cincinat Pavelescu
C4. Jocurile de cuvinte: paronomază (jocul paronimelor, ex. gen, geniu), calambur
Mesajul lui Tökes
Iubirea din mesaj transpare
Şi-i rezumată într-un gând:
Români, să mai aveţi răbdare,
K-O S-O V-O coacem în curând!
Gh. Constantinescu
Catren
Ca frumoasele regine,
Epigramele-s puţine.
Celelalte trec viclene
Fastuoase, doar CA/TRENE!
Otilia Morţun
D. Figurile de stil ale plasticităţii
D1. Epitetul
Duduia jună şi frumoasă
S-a măritat c-un singur gând:
Să fie soaţă credincioasă
Măcar aşa, din când în când.
?La Avicola
Întrebând-o de-are piept
Vânzătoarea, mare vulpe,
Zise dup-un vechi precept:
Nu se vinde fără pulpe.
Constantin Tone
Sutienul
Neconformist
Atent la gusturi,
E un artist
Ce-nalţă busturi.
Ştefan Şerban
D2. Comparaţia
La tribunal
Bătrânelul pişicher,
Veştejit ca nişte moaşte,
E-acuzat de adulter
Şi el - hoţul - recunoaşte!
Dimitrie Jega
El, nevasta şi soacra
Duce-o viaţă fără frică -
Nu-i o vorbă în doi peri
Ca o ţară foarte mică
Între două mari puteri!
Ion Bindea
Asemănare
Nevasta lui a-mbătrânit
Întocmai ca televizorul:
Imaginea s-a urâţit,
Dar i-a rămas intact sonorul.
Sorin Beiu
Rază e de adevăr
Ce ia bezna în răspăr
Şi atât o urechează
Până când se luminează
Leonida Secreţeanu
Autumnală
Cavaler fără pereche,
Vântu, -ndrăgostit lulea,
Cântă frunzei la ureche
Şi ea, biata, va cădea!
Mircea Ionescu Quintus
Zidurile
Frumoasă precum fructul unei rodii
În ochi cu albăstrimile cicoarei,
Cică-i născută-n zodia fecioarei...
Dar, când o vezi, mai poţi să crezi în zodii?
Gh. Chirilă
sâmbătă, 2 octombrie 2010
poezie ..."Mi-e frica"..Cazacu paul
Mi-e frica
sa mai inchid ochii sa adorm
pentru a nu ma mai intreba,
in sinea mea,
pentru a mia oara
daca TU mi-ai oferit-o
sau poate TI-am cerut-o eu
dar,
nu imi mai amintesc...
mi-e greu,
sa parasesc visul,
sa fac fata realitatii
care-mi tulbura mintea
si sufletul mi-l injumatateste,
sau.....mi-l sfarama in mai multe parti
atat de mici
incat dimineata abia le mai gasesc
dar...nu pe toate,
sa fiu tot eu pregatit,
pentru... o noua (zi)...
sa mai inchid ochii sa adorm
pentru a nu ma mai intreba,
in sinea mea,
pentru a mia oara
daca TU mi-ai oferit-o
sau poate TI-am cerut-o eu
dar,
nu imi mai amintesc...
mi-e greu,
sa parasesc visul,
sa fac fata realitatii
care-mi tulbura mintea
si sufletul mi-l injumatateste,
sau.....mi-l sfarama in mai multe parti
atat de mici
incat dimineata abia le mai gasesc
dar...nu pe toate,
sa fiu tot eu pregatit,
pentru... o noua (zi)...
Poezie "Te-am pictat"..De Cazacu Paul
Te-am pictat
în cele mai pure culori,
folosind albul
din petalele crinului
pe care ţi l-am cules
cu mâna mea,
după ce am aşteptat
secundă cu secundă lângă el
timp de o veşnicie să crească.
Apoi,
am luat verdele firelor de iarbă
culese din roua diminetii,
pe care le-am pus în acelaşi buchet
cu cele trei picaturi de rouă
pe care le-am numit după numele tau.
Am întins o mână pană la cer
şi am rugat frumos pe un nor
să se dea la o parte
pentru a împrumuta un strop de albastru
pentru ochii tăi.
Din mâna dreaptă în care ţineam penelul
am stors o picătură de rosu,
care nu mai ştiu dacă era
de la mine ,
sau,
de la stramoşii mei morţi în lupte!
Galbenul din polenul unui fluture
ce zbura lin deasupra mea,
a căzut împreună cu o lacrimă
trimisă de o rază de soare
care văzând cât eşti de frumoasă
a plâns puţin...
Am amestecat cu sârg culorile
dar, pentru că nu aveam suficientă culoare
şi pentru celălalt ochi,
ţi l-am dăruit pe al meu
care oricum plângea
când te vedea!!
Emoţionat,
cu suflu-mi săcădat şi plin de emotie,
mi-am soptit să deschid ochiul
şi să te văd cum te-am creat
....în braţele altuia........
în cele mai pure culori,
folosind albul
din petalele crinului
pe care ţi l-am cules
cu mâna mea,
după ce am aşteptat
secundă cu secundă lângă el
timp de o veşnicie să crească.
Apoi,
am luat verdele firelor de iarbă
culese din roua diminetii,
pe care le-am pus în acelaşi buchet
cu cele trei picaturi de rouă
pe care le-am numit după numele tau.
Am întins o mână pană la cer
şi am rugat frumos pe un nor
să se dea la o parte
pentru a împrumuta un strop de albastru
pentru ochii tăi.
Din mâna dreaptă în care ţineam penelul
am stors o picătură de rosu,
care nu mai ştiu dacă era
de la mine ,
sau,
de la stramoşii mei morţi în lupte!
Galbenul din polenul unui fluture
ce zbura lin deasupra mea,
a căzut împreună cu o lacrimă
trimisă de o rază de soare
care văzând cât eşti de frumoasă
a plâns puţin...
Am amestecat cu sârg culorile
dar, pentru că nu aveam suficientă culoare
şi pentru celălalt ochi,
ţi l-am dăruit pe al meu
care oricum plângea
când te vedea!!
Emoţionat,
cu suflu-mi săcădat şi plin de emotie,
mi-am soptit să deschid ochiul
şi să te văd cum te-am creat
....în braţele altuia........
Abonați-vă la:
Postări (Atom)