Introducere
Sunt un tip obişnuit din provincie, care student fiind în Bucureşti trebuia să îmi câstig cumva banii de buzunar, în aceste vremuri de restrişte, găsindu-mi un job prost plătit la un anticariat.
Dar staţi! nu despre mine vreau să vă plictisesc cu detalii neimportante, ci de faptul cum am găsit...
...dar, să începem cu partea de la inceput!
Într-una din zilele trecute, luni, mai exact, pe când arenjăm cărţile primite de la un vânzator, am verificat din reflex un dicţionar de limba germană, nu pentru a vedea dacă este ceva in el, ci pentru a vedea de nu lipsesc pagini, pentru a şti la ce categorie să il punem.Răsfoind cartea, am găsit o duzină de pagini scrise de un scris foarte frumos şi elegant, descifrabil, dar..în limba germana!
Am aruncat neglijent foile căci nu era prima data când găseam prin carti fel de fel de bilete, mai mult sau mai putin roase de timp si făra de valoare.Aşa că, le-am aruncat la coş fără a le da vrea importanţă şi cred că povestea noastra nu ar mai fi avut loc, dacă, nu aşi fi observat o frază scrisă în limba romana, care mi-a stârnit atenţia .
....."şi chiar dacă vreau să îngrop cele trăite acum 20 de ani, totuşi o parte din mine vrea să le scoată la iveală, iar cealaltă parte să le ţina ascunse acolo unde se afla în cele mai întunecate cotloane, pentru a nu mă încrimina".Apoi continua textul ca şi când scriitorul, roman fiind, nu realizase că ar fi scris în limba maternă, după o scurtă pauză, sau...aşa crezusem eu.
Fapt pentru care mi-am arucat o privire peste pagini, care erau numerotate, parcă scriitorul nu a vrut să mă încurce, oferindu-mi totul la tavă.
Nu am înteles mare lucru, chiar dacă aveam dictionarul la îndemana, aşa că am decis să fac ce trebuia de la început, să apelez la prieteni, care să îmi traduca textul!
Nici blogul tău nu e rău... Dar am o problemă cu anunţurile google. Nu se poate citi prima postare. Io zic să perseverezi.
RăspundețiȘtergere