joi, 14 octombrie 2010

poezia "Naşterea Paradisului" ...de C.Paul

Un bebe, ce s-a născut zâmbind
 în timp ce toţi ceilalţi plângeau, fireste,
 în timpul vieţii , la orice necaz râzând
 spunea că totu-i trecator, deci omeneste!

 Când casa i-a luat foc , el nu cu disperare
 mi-le-a vorbit vecinilor,  ci firesc şi conştient,
 şi doar zâmbind privind atent spre soare,
gândi că de era noapte, lui Hades i-ar fi fost client!

 Sau când s-a însurat, femeia ca...femeia
 mai călca puţin prin străchini, poate inconştient,
 dar el zâmbind a râde, vedea că lighioaia
 credea că-i prost, nu doar încornorat sau neatent!


Ea azi cu unul, a doua zi  cu altul
 într-un final plecând l-a părăsit!
 dar el zâmbind ca întodeauna, ca nimeni altul
 a scos penelul şi-a scris "Paradisul regăsit"!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu